20 Noiembrie 2017

PESTICIDELE DIN CITRICE

  vezi slideshow

Atelierul de inovaţie şi creativitate MAST de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Iaşi,

  • CHIMIE Coordonator: prof. Cecilia Foia
  • BIOLOGIE prof. Niţă Nedea
  • MATEMATICA & INFORMATICA prof. Ana Apetrii
  • FIZICA prof. Belei Cristian

Acest proiect de cercetare a fost realizat în cadrul Proiectului "MaST Networking, calitate în dezvoltarea competențelor cheie de matematică, științe și tehnologii"

Prezenta lucrare are ca scop identificarea substanţelor utilizate pentru conservarea fructelor şi stabilirea influenţei acestor substanţe asupra sănătăţii oamenilor. Pentru determinările experimentale s-au utilizat 10 kg citrice, ţara de provenienţă fiind Turcia. Mai întâi s-a realizat solubilizarea substanţei utilizate ca pesticid prin imersarea fructelor în solventul n-hexan şi colectarea probelor obţinute. După solubilizare, amestecul obţinut s-a supus filtrării. Utilizānd probe din filtratul obţinut, s-au realizat reacţii de identificare a grupării fenolice pentru o-fenil-fenol, dar testul a ieşit negativ.

In vederea separării substanţei de solvent, amestecul obţinut a fost supus distilării. Distilarea s-a realizat prin utilizarea unui Rotavapor Heidolph. După separarea solventului, proba solidă obţinută a fost cântărită. Pentru o foarte bună separare de solvent, o porţiune din proba solidă obăinută s-a supus uscării la etuvă la o temperatură de 500C. O altă porţiune din proba solidă a fost spălată cu alţi solvenţi si uscată in curent de aer la temperatura camerei. Apoi s-au inregistrat spectre IR, utilizānd ca substanţă etalon KBr.

Analizele IR s-au efectuat pe un Spectrofotometru FTIR -PRESTIGE 21 Shimadzu, configurat pentru masurători de absorbanţă, transmitanţă, reflexie, pentru analize calitative sau cantitative în domeniul 7.800-350 cm-1. Pentru siguranţa rezultatelor, s-au înregistrat 2 spectre IR pe două probe separate si purificate prin metode diferite. Cele 2 probe au fost amestecate cu KBr şi mojarate separat. După omogenizare, amestecul solid a fost pastilat. Spectrele înregistrate au fost identice, dovedind că substanţa analizată a avut un grad avansat de puritate. Prin citirea spectrele IR şi interpretarea datelor obţinute, s-a stabilit că s-a utilizat ca pesticid o singură substanţă, iar aceasta este tiabendazol, denumită şi E 233.

Din datele experimentale obţinute a rezultat că citricele sunt tratate cu pesticidul tiabendazol (E233), o substanţă cu grad mare de toxicitate. Având în vedere că substanţa utilizată ca pesticid nu este solubilă în apă, prin spălarea fructelor cu apă, aceasta nu poate fi īndepărtată, în consecinţă coaja citricelor nu poate fi utilizată în alimentaţie.

Bibliografie:

  1. R. Ciucureanu, M. Voitcu "Chimie Sanitara", Univ. "Gr. T. Popa", Fac. De Farmacie, Iaşi, 2004
  2. R. Ciucureanu, M. Voitcu "Chimie Sanitara" lucrări practice, Univ. "Gr. T. Popa", Fac. De Farmacie, Iaşi, 2006
  3. C. Banu "Tratat de chimia alimentară", Ed. AGIR, Bucureşti, 2002.
  4. M. Şerban ş.a. "Indrumar de lucrări practice pentru biochimia produselor alimentare", Editura Universităţii "Dunărea de Jos", Galaţi, 2000.
  5. C. Banu, ş.a. "Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară", Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.